Ștefan Busnatu este medic cardiolog la Spitalul Bagdasar Arseni din București, Șef Lucrări UMF Carol Davila și tânăr ambasador al României în cardiologie preventivă din partea Asociației Europene de Cardiologie Preventivă.
Cunoscutul doctor a analizat pentru ProSport situația fotbaliștilor din partida U Craiova 1948 – CFR Cluj, meci care se va juca duminică, de la ora 16.00. Partida va fi arbitrată de Florin Chivulete.
Conform prognozei de la acea oră vor fi 40 de grade Celsius la umbră. Se vorbește că duminică va fi cea mai călduroasă zi din 2022.
Ștefan Busnatu a explicat pentru ProSport care sunt riscurile pe care le pot întâmpina sportivii care evoluează în competiții oficiale la temperaturi foarte ridicate
„Ca principiu general, antrenamentele sau competițiile care implică o intensitate moderată până la mare a efortului fizic ar trebui să fie programate astfel încât sa fie evitate perioadele cele mai fierbinți din zi.
Partidele de fotbal de dimineața sau seara reduc riscul de a genera condiții stresante pentru sportivi. Acestea din urmă pot conduce uneori la evenimente adverse nedorite legate atât de performanța lor, dar mai ales legate de sănătatea sportivilor.
Efectuarea exercițiilor într-un mediu cald poate impune o cerere mare de răcire a organismului prin evaporare. Dacă lichidele nu sunt înlocuite în mod adecvat, apare deshidratarea. Este bine cunoscut faptul că deshidratarea şi stresul termic pot produce:
– crampe musculare – greață, vărsături, slăbiciune, dureri de cap – colaps asociat efortului, adică senzație de amețeală sau de leșin imediat după un efort foarte intens cum sunt sprinturile și poate apărea mai ales dacă te oprirea din alergat este imediată – insolația, care este o stare de urgență ce apare atunci când temperatura corpului este mai mare de 40 de grade Celsius. Sportivul poate dezvolta confuzie, iritabilitate, dureri de cap, probleme de ritm cardiac, amețeli, leșin, greață, vărsături, probleme de vedere și oboseală și are nevoie de asistență medicală imediată pentru a preveni afectarea creierului, insuficiența organelor sau chiar moartea”, a declarat pentru ProSport medicul cardiolog Ștefan Busnatu de la Spitalul Bagdasar Arseni din București.
Medicul admite că poate exista prevenție înaintea unor astfel de evenimente.
„Pentru a reduce la minimum stresul cardiovascular la temperaturi crescute, sportivii ar trebui să se aclimatizeze anterior evenimentului prin antrenament în condiții de căldură, pentru a obține adaptările fiziologice necesare.
Recomandat ar fi un interval de 10-14 zile de aclimatizare pentru o adaptare a organismului cât mai bună. De obicei, acest lucru se face prin deplasarea la locul real în care se va desfășura competiția și efectuarea unor sesiuni de antrenament mai scurte și mai ușoare la început și construind pe ele la timp pentru evenimentul principal.
În perioadele foarte calde, se recomandă cel putin 4 litri de apă pe zi. În ora dinaintea competiției, se recomandă consumarea a 500 ml de lichide cu săruri minerale. În timpul competiției, jucătorii trebuie să se hidrateze pentru a restabili pierderea apei din corp, reducând astfel stresul cardiovascular și ajutând la menținerea performanței.
Se recomandă consumarea la fiecare oră a 500-750ml ml de băutură izotonică rece la o temperatura între 15 si 20°C, care să conțină şi 0.5-1 g/kg corp de glucide, precum și electroliți, în special cu sodiu, deoarece acesta este principalul mineral eliminat prin transpirație”, crede reputatul om din medicina cardiacă.
Ștefan Busnatu vine cu o serie de informații de ultimă oră, dar din păcate nu orice echipă de Liga 1 are specialiști atât de buni.
„Monitorizarea frecvenței cardiace este foarte importantă în efort, deoarece pentru fiecare grad Celsius cu care temperatura corpului crește, frecvența cardiacă crește cu 10 bătăi pe minut. Purtarea unui dispozitiv inteligent care să monitorizeze frecvența cardiacă pe perioada efortului poate fi o soluție pentru a identifica rapid dacă organismul suferă de stres termic sau deshidratare în timpul activității sportive.
În plus, în condiții de temperatură înaltă, durata și intensitatea unei încălziri înaintea competiției ar trebui fie redusă pentru a minimiza creșterea căldurii corporale.
Ce să nu facă jucătorii? Grija pentru o hidratare corespunzatoare nu trebuie totuşi să conducă la o suprahidratare.
Aportul de apă excesiv, care depășește pierderea de transpirație în evenimentele care durează mai multe ore poate duce la starea dăunătoare de hiponatremie (sodiu scăzut în sânge), care devine o problemă pentru că poate conduce la comă.
Este importantă verificarea pierderilor de fluide, pentru a învăța care este necesarul individual de apă.
Acest lucru se realizează folosind următoarea formulă: Pierderile prin sudoare = modificările de greutate + aport de fluide – eliminări urinare. Umiditatea este un factor care stimulează transpirația, lucru care poate afecta serios hidratarea. Dacă umiditatea este mai mare de 80% nu este recomandat ca aceştia să se antreneze afară”, spune Ștefan Busnatu.
„În concluzie, activitatea fizică la temperaturi ridicate poate afecta performanța, dar şi sănătatea sportivului, dacă acesta nu este pregătit adecvat pentru condițiile de mediu. În timpul activităților sportive este important să se utilizeze metode care să reducă temperatura corpului și să mențină hidratarea organismului acestora.
Aceste aspecte trebuie să fie susținute prin protocoale de desfăşurare a activităților sportive şi de intervenție, pentru a reduce la minimum riscul de evenimente adverse nedorite”, încheie pentru ProSport medicul cardiolog Ștefan Busnatu de la Spitalul Bagdasar Arseni din București.
Programarea unor partide de Liga 1 la ore în care temperatura va sări duminică la peste 40 de grade l-a scos din sărite pe fostul doctor al echipei naționale, Pompiliu Popescu. Medicul i-a atacat pe șefii LPF: „Pe ei îi interesează doar banii, dar e pericol pentru jucători”.
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER